Clădirea datează de la începutul secolului al XX-lea, cu arhitectura eclectică. Proprietar erau Iosivf Balţan, Ester Vaisman, Haia-Leia Haichis, Rabinovici, Moişe Tascar. A fost refăcută în perioada postbelică.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, alungit în adâncul parcelei imobiliare, cu faţada îngustă aliniată la linia roşie a străzii. Faţada principală, de unde are loc intrarea în clădire, este cea laterală, orientată spre curte. Are 12 axe (compoziţional intenţionate a fi 13), cu intrarea în clădire în axa de simetrie, dominată de un grup din două ferestre alungite şi foarte înguste, contrastante cu restul ferestrelor. Faţada orientată spre stradă are trei axe, toate ferestre şi un balcon la etaj, amplasat central. Între ferestre şi la colţurile clădirii se află lesene, care delimitează o friză netedă sub o cornişă cu muluri. Ferestrele sunt rectangulare, amplasate uniform, conturate cu un ancadrament-plintă, la parter – cu evidenţierea bolţarului central, cu nişe sub plita de pervaz, cele de pe faţada îngustă – cu includerea în ancadramente a cornişelor rectilinii. Detaliile se evidenţiază contrastant pe fundalul pereţilor prin culoare mai deschisă.
