Ştefan cel Mare, 160 A,B (colţ str. Sfatul Ţării)

Casa urbană a familiei Teodosiu şi Vila familiei Tumarchin

Vilă urbană a familiei Teodosiu (denumire din Registru)
Demolat
Ştefan cel Mare, 160 A,B (colţ str. Sfatul Ţării)
Monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.

Este un complex din două clădiri, proprietăţi imobiliare separate, comasate în anii postbelici într-o proprietate imobiliară, introdus sub o singură adresă în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău.

Casa conacului urban a familiei Teodosiu (literul A), datează din a doua treime a secolului al XIX-lea, construit în stil neoclasic. A rămas singurul component al complexului locativ, teritoriul parcelei căreia a fost micşorat prin reduceri succesive.

Casă de locuit, alcătuită dintr-un parter ridicat pe un demisol înalt, este amplasată la colţul cartierului, cu laturile aliniate la liniile roşii a străzilor.

Planimetria clădirii a fost modificată în legătură cu adaptarea spaţiului interior unor funcţii publice.

Faţada clădirii are o compoziţie simetrică, cu un rezalit sub forma unui portic în axa de simetrie, de o parte şi alta cu câte şase goluri de ferestre în segment de arc, cu cornişe de aceleaşi forme. Porticul cu patru pilaştri ai ordinului doric, încununat de un fronton triunghiular este în două registre, întreruptă de intrarea în arc în plin cintru spre care conduc din partea străzii trepte. Intercolumniile dintre pilaştri reprezintă ferestre largi, jos rectangulare, cărora le corespund în registrul superior ferestre ovale, toate golurile, inclusiv timpanul uşii, fiind protejate din exterior prin zăbrele cu un design artistic din fier forjat.

Vilă urbană a familiei Tumarchin (literul B), datează din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, construită în stil eclectic.

Este o clădire cu două etaje, aliniată liniei roşii, inclusă, împreună cu poarta de acces, în frontul perimetral al străzii. Într-o etapă mai târzie, intervalul dintre literul A şi literul B a fost construit un corp, retras de la linia străzii, cu repetarea soluţiei arhitecturale a faţadei clădirii.

Planul casei este aproape rectangular, cu o retrageri în trepte din partea curţii interioare. Odăile, nari, orientate spre stradă, sunt în anfiladă circulară şi printr-un culuar, care face legătura dintre dormitoare şi curtea. În timpul utilizării drept sediu al Palatului pionerilor din Chişinău planul a fost parţial modificat.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu două rezalite, dominate de câte un atic trepte. În rezalitul din dreapta se află intrarea principală clădirii din partea străzii. La etaj, faţada principală are şapte axe, câte două de ferestre în rezalite şi trei în partea centrală. Faţada laterală cinci axe, cu o grupare în centru din trei goluri. Parterul este în bosaje orizontale, etajul tencuit neted. Cornişa este evazată, susţinută de console, care formează o friză străpunsă în ritm de metru cu ferestre de aerisire a podului (parţial construite).

În decoraţia plastică a faţadei sunt utilizate detalii sculpturale artistice, replici ale unor motive cunoscute din arhitectura metropolei. Ferestrele de la etaj, sunt înscrise într-un arc în semicerc. Timpanul fiecărei ferestre de la etaj sunt amplasate motive sculpturale, în rezalite, deasupra ferestrelor îngemănate, câte doi dragonii înaripaţi, iar deasupra ferestrelor ordinare – câte un cartuş heraldic cu câmpul gol. Balconul, axat deasupra intrării, este susţinut de console în forma cornului abundenţei. Grilajele balconului şi a ferestrelor sunt din fier forjat, cu un decor artistic.

FaţadăFaţadă
Format mare

Ştefan cel Mare, 163Ştefan cel Mare, 151 A,B (colţ str. T. Ciorbă)