Primele informaţii documentare sunt din 1860, când proprietar era Feodosii Mihailovici Ţunin, de la care ajunge la Ecaterina Panteleevna Volkonovici. În 1905 casa este amanetată consilierului de stat efectiv Serghei Mihailovici Raevsky, pentru 8000 ruble, ajungând în final în proprietatea sa. Între anii 1906 şi 1909 S. M. Raevsky a construit o casă nouă ("cu şapte odăi şi 13 ferestre") şi în 1909 a vândut casa medicului Serghei Karabetovici Kirkorov.
Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu reminiscenţe neoclasice.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Spre stradă sunt orientate o parte a încăperilor anfiladei de onoare – cabinetul (biblioteca) şi salonul, legate de vestibulul intrării, şi cu sufrageria din care era ieşire la terasa laterală cu stâlpii din lemn (dispărută în anii postbelici). Dormitoarele sunt orientate spre sud, cu intrarea din culoarul central cu intrarea secundară prin faţada posterioară.
Paramentul faţadelor era în zidărie aparentă, cu alternarea asizelor din piatră albă şi cu 3 rânduri de cărămidă arsă, astăzi aspectul natural al materialelor fiind înlocuit prin vopsire. Faţada are şase axe compoziţionale, dintre care cinci sunt goluri de ferestre şi unul de intrare, amplasat lateral, într-un rezalit, spre stânga, lângă poarta de acces în curte. Uşa este în arc în plin cintru, umbrită de o copertină cilindrică din metal pe console din fier forjat. Rezalitul intrării şi încăperea de la partea opusă a faţadei principale sunt evidenţiate prin porticuri cu fronton triunghiular, încununate cu frontoane, intrarea – în segment de cerc, odaia – fronton triunghiular, ambele pe fundalul unor atice rectangulare, între care se afla grilajul parapetului. Ferestrele au ancadramente cu "urechiuşe" şi bolţar central în pană. O friză cu triglife şi denticule mărunte mărgineşte partea superioară a faţadei principale.
