Nicolae Iorga, 20

Vilă urbană

Conac urban a familiei Purcel (denumire din Registru)
Nicolae Iorga, 20
Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Primele informaţii documentare cu privire la proprietatea imobiliară, sunt din anul 1845, când diaconul Timofei Fedorovici Nogacevskya vândut această proprietate, 10x30 stânjeni şi o casă veche de lemn, lui Efrem Alekcandrovici Pasat pentru 150 ruble. În 1861moştenitorii vând casa şi teritoriul Elisavetei Ivanovna Srebrenaia pentru 200 ruble. În 1885 după moartea ei casa trece la Şişcan, fraţii ei, printre care Arventieva, sora sa, care cumpără drepturile la moştenire a fraţilor. În 1896 Agafia Ivanovna Arventieva vinde consilierului de colegiu Anatolii Maximovici şi soţiei sale Ana Fedorovna Berezovsky casa pentru 8400 ruble. Casa avea 5 camere, atenansă în curte cu 3 camere.

În 1900 este cumpărată de către familia Beleansky, care în 1904 vând casa nobilului Eugen Vasile Purcel, proprietarul fabricii de cărămidă. Monograma sa cu litere chirilice cursive "EП" este inclusă în partea superioară a faţadei principale. În anul 1905 a finisat construcţia casei cu căptuşirea faţadei cu cărămidă, cu includerea detaliilor din piatră albă. A fost adăugată o aripă în continuarea casei, numărul camerelor ajungând la 7 odăi.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, aliniat la linia roşie a străzii.

Arhitectura este în spirit eclectic. Faţada, divizată în trei părţi inegale prin lesene, are o compoziţie asimetrică, cu patru axe, trei goluri de ferestre şi unul al uşii, amplasată lateral. Detaliile arhitectonice din piatră albă – console cu frunza de acant, firide incluse simetric în partea superioară, împodobite cu sculpturi şi scoici, monograma – contrastează cu paramentul din cărămidă roşie. Intrarea în casă este soluţionată sub forma unui portal rectangular din piatră albă, cu colţurile de sus întărite prin modilioane. Partea superioară a pereţilor este finisată printr-o friză din piatră albă cu console şi de un parapet în reţea din cărămidă. Ferestrele în partea centrală sunt în arc în plin cintru, cu arhivolta din cărămizi în pană, golul lateral de fereastră, într-un arc larg, este completat cu o compoziţie tripartită, care semnalează influenţa stilului modern.

Faţadă
Nicolae Iorga, 22Nicolae Iorga, 18 (colţ str. Şciusev)