Casa are un plan dreptunghiular, aliniată cu faţada alungită la linia roşie a străzii, construită în două niveluri. Clădirea a fost un timp sediul Şcolii orăşeneşti de arte plastice, unde avea locuinţă artistul plastic V.F. Okuşko, pe când era directorul acestei şcoli.
În timpul celui de al doilea război mondial clădirea a fost deteriorată puternic, refacerile modificându-i aspectul iniţial şi soluţia planimetrică a apartamentelor. Au fost lichidate balcoanele şi demolate coloanele care împodobeau faţada etajului, cornişele proeminente şi o parte a pereţilor. A fost păstrată volumetria iniţială şi compoziţia faţadei principale cu trei rezalite, care conţin loggiile apartamentelor, precum şi iluminarea naturală prin lanternouri a scărilor, care fac legătura interioară dintre etaje. A fost repetată decoraţia plastică a faţadei principale din bosaje orizontale la parter.
În rezultatul reconstrucţiei postbelice faţada principală a abţinut un aspect comun clădirilor din anii 50 ai secolului al XX-lea, realizate cu elemente neoclasice, în care o pondere importantă le revine consolelor acoperite cu frunze de acant, lesenelor cu capiteluri stilizate, mulurilor masive şi grilajului cu decor simplu de la loggii. Faţada posterioară este lipsită de detalii decorative.