Clădirea a aparţinut asesorului de colegiu Petru Ivanovici Soleanikov, care a construit-o pe loc viran, oferit de către Comitetul de construcţie, conform faţadei confirmate în 1852. Casa avea 7 camere, construcţia a fost finisată în octombrie 1854, fiind, posibil, utilizat un proiect-model "cinci stânjeni". În 1897 proprietar este atestat Ivan Carlovici Ţollo, iar în 1903 – Nicolai Joni. Arhitectura era eclectică cu reminiscenţe neoclasice.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Faţada principală avea şase axe, toate goluri de ferestre. Colţurile casei erau dotate cu pilaştri cu fusul în bosaje. Ferestrele erau lipsite de ancadramente, doar cu câte un bosaj "diamant" sub plita de pervaz. La sfârşitul anilor ’90 ai secolului ai XX-lea în faţa intrării a adăugată o anexă cu intrarea direct din stradă şi o parte a detaliilor faţadei principale, atât cât a revenit proprietarului după privatizarea unei părţi a casei, au fost modificate sub influenţa stilului postmodern, cu cornişe în segment de cerc. Anexa adăugată a primit frontonul semicircular al intrării vechi, intrarea veche pierzând copertina cu console din motive florale din fier forjat.
