Casa făcea corp comun cu casele vecine de la numărul actual 12, formând un complex de case de raport, pentru închiriat apartamente. Arhitectura lor are particularităţi tipice pentru locuinţele din Chişinău de la sfârşitul secolului al XIX-lea, eclectică clasicizantă. Casele au fost construite între anii 1890 şi 1891 pe un lot viran, cumpărat în 1889 de către nobilul Ivan Mihailovici Donico-Iordăchescu, toate într-un parter, acoperite cu tablă de fier, cu câte şase odăi.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul unghiular, cu faţada principală aliniată la linia roşie a străzii. Faţada principală are o compoziţie asimetrică, alcătuită din şase axe, cinci goluri de ferestre şi una a intrării, amplasată într-un portic lateral, spre dreapta, unde se afla intrarea în curte.
Paramentul este tencuit, cu evidenţierea printr-o nuanţă mai deschisă a detaliilor arhitectonice. Porticul intrării este din doi pilaştri cu mijlocul adâncit printr-o nişă alungită, elemente care flanchează rezalitul din partea stângă a casei, care echilibrează compoziţia asimetrică a faţadei. Ferestrele au ancadramente-plinte, sprijinite pe plite de pervaz. Sub cornişă se află o friză netedă, cu goluri rectangulare pentru aerisirea podului, axate ferestrelor.
