Mihai Kogălniceanu, 70 (colţ str. Bănulescu-Bodoni)

Edificiu pentru funcţii sociale

Mihai Kogălniceanu, 70 (colţ str. Bănulescu-Bodoni)
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.

În 1875 Cârmuirea Urbană a petrecut o licitaţie publică a loturilor de pământ virane. Terenul, aflat la intersecţia străzilor Kogălniceanu ş Mitropolit Bănulescu Bodoni a fost achiziţionat de către secretarul de colegiu Ivan Vikentievici Jigalcovschy. La vinderea acestei proprietăţi imobiliare doamnei A.P. Baranevici în 1880, se preciza, că este alcătuită dintr-o casă din piatră într-un etaj, cu o galerie din geamuri şi dintr-o atenansă din cărămidă într-un etaj, cu beci, fântână şi o livadă cu pomi fructiferi. În 1882 această proprietate imobiliară este cumpărată de Elena Semenovna Popa. În 1896 ea demolează casa veche şipe acelaşi loc construieşte o casă nouă, cu două etaje, aproximativ în 1898. În 1911 casa cu două niveluri şi dependinţele din curte au fost vândute Băncii funciare Ţărăneşti. Din 1911 aici se construieşte o clădire de afaceri cu două etaje, autor al proiectului, posibil, este Mihail Constantinovici Cecheruli-Cuş. În anii 1917–1918 au devine sediul mai multor organizaţii, asociaţii şi organisme de stat. Aici au activat comisia de lichidare a Sfatului Ţării, mai apoi a fost sediul Asociaţiei Casa Noastră, în ultimii ani ai perioadei interbelice – Prefectura judeţului Lăpuşna. În timpul celei de a doua conflagraţie mondială imobilul a avut de suferit, fiind reconstruit în perioada postbelică cu păstrarea compoziţiei faţadei principale.

Imobilul este construit în două niveluri, pe un plan unghiular, cu faţadele aliniate liniilor roşii ale străzilor M. Kogălniceanu şi Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, de unde are loc intrarea în edificiu.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu rezalite laterale şi cu amplasarea în axa de simetrie a unui rezalit central, a intrării principale, scoasă în evidenţă de concentrarea în jurul ei a elementelor de decor neoclasic. Două porticuri din coloane îngemănate cu un balcon-tribună deasupra intrării şi altele amplasate la mijlocul aripilor laterale, sunt susţinute de console robuste, cu modelare decorativă, evidenţiindu-se pe fundalul paramentului acoperit cu bosaje alungite. Planul este soluţionat după sistemul de coridoare cu cabinete amplasate lateral.


Mihai Kogălniceanu, 72 A,BMihai Kogălniceanu, 69