Mihai Kogălniceanu, 67 (colţ str. Bănulescu-Bodoni)

Complexul de edificii ale Şcolii Teologice

Complexul de edificii ale şcolii Teologice cu biserica "Întâmpinarea Domnului" (denumire din Registru)
Mihai Kogălniceanu, 67 (colţ str. Bănulescu-Bodoni)Mihai Kogălniceanu, 67 (colţ str. Bănulescu-Bodoni); Vedere în str. M. Kogălniceanu
Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.

Şcoala spirituală a fost fundată la începutul secolului al XIX-lea şi se afla iniţial în clădirile care aparţineau Seminarului duhovnicesc. La începutul anilor 70 ai secolului al XIX-lea, Conducerea şcolii a decis construcţia unei clădiri proprii cu capelă şi alte anexe. Uprava a dăruit Şcolii un sector de pământ, mărginit de străzile Reni, Livezilor şi a Seminarului. În primăvara anului 1875 Secţia de construcţii a Conducerii guberniale a confirmat proiectul şi devizul de cheltuieli a construcţiei blocului principal al şcolii şi a atenansei de lângă el. Autorul proiectului şi a devizului este arhitect eparhial M. Seroţinsky, care a supravegheat şi lucrările.

Imediat după inaugurarea şcolii în sediul propriu, s-a început construcţia bisericii de pe lângă şcoală. În vara anului 1878 Secţia de construcţii a Upravei a confirmat proiectul bisericii, elevaţia căreia s-a finisat în 1880. Elaborarea proiectul, a devizului de cheltuieli şi supravegherea construcţiei, toate au fost efectuate de M. Seroţinsky. În 1902 biserica cu hramul Întâmpinarea domnului, a fost lărgită, pe acoperişul ei fiind instalate încă patru turle.

Clădirea în două etaje pe strada Mitropolit Gavriil-Bănulescu Bodoni, este construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru spital. Autorul proiectului arhitectul M. Seroţinsky. Actualmente în aceste clădiri se află Academia Teologică.

Este un edificiu construit în două etaje, cu trei rezalite la faţada principală, aliniată la linia roşie a străzii, cărora le corespund corpuri de clădire la faţada posterioară. Faţada este simetrică, cu 23 de axe compoziţionale, dintre care cinci revin la partea centrală, câte trei la rezalitele laterale şi central, cu o dispoziţie echidistantă. Partea centrală se evidenţiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale, mărginite de pilaştri cu bosaje orizontale, sunt finisate de câte un parapet plin. Ferestrele în segment de cerc, sunt conturate de ancadramente (cu evidenţierea bolţarilor centrali), care fac corp comun cu consolele plitelor de pervaz.

Câţiva ani mai târziu, la capătul de sud al şcolii, a fost adăugată o nouă clădire, care prin arhitectura sa făcea corp comun cu incinta construită anterior. A avut intrarea din partea străzii, la care s-a renunţat, golul fiind înlocuit cu o fereastră.

La rezalitul central, din partea curţii interioare a fost construită capela şcolii "Întâmpinarea Domnului".


Mihai Kogălniceanu, 68 A,B,CMihai Kogălniceanu, 66