Primele atestări documentare sunt din 1858, când Tatiana Arehova a achiziţionat proprietatea imobiliară care consta dintr-o o mică casă cu o livadă în partea. În 1885 familia Arehov au vândut secretarului de colegiu proprietatea lor, care avea dimensiunile de 10 stânjeni lăţime şi 30 stânjeni adâncime cu două case din cărămidă, cu două atenanse în curte şi o livadă. Se poate presupune, că ambele construcţii din cărămidă au fost construite în anii 70 – începutul anilor 80 ai secolului al XX-lea.
Sunt două case construite din cărămidă, ridicate într-un parter pe socluri înalte, pe un plan unghiular fiecare, aliniate cu faţadele la linia roşie a străzii, unite printr-un arc construit. Formează un complex de locuit, cu arhitectura simetrică faţă de axa comună, care trece virtual prin axa pasajului carosabil. Fiecare casă are patru axe compoziţionale, dintre care trei sunt goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat spre poarta de acces. Decoraţia plastică rezultă din posibilităţile decorative ale cărămidei: ferestrele au ancadramente dominate de cornişe cu partea centrală în segment de cerc, pereţii în partea superioară – o friză netedă sub o cornişă cu cărămizi puse pe muchie, la colţuri lesene, marginea exterioară a faţadei evidenţiată printr-u fronton triunghiular.
Poarta pasajului a pierdut elementele de închidere.
