Literul A. Este o clădire cu două etaje, construită la colţul cartierului, pe un plan unghiular, cu colţul clădirii teşit, prin care are loc intrarea în unitatea comercială de la parter. Este mai înaltă decât clădirea vecină, imobilul având rol de accent urbanistic. Planul este aliniat liniilor roşii ale străzilor Mihai Eminescu şi Alexandru cel Bun, casa fiind inclusă în construcţia frontului perimetral al cartierului. A fost construită la începutul secolului al XX-lea (datarea cu sfârşitul secolului al XIX-lea din Registru este contestată). Iniţial a aparţinut lui Mendel Arfin, în 1940 proprietar este atestat Grinşpan Rozenfeld. S-a păstrat descrierea imobilului făcută în 1915: la etaj se aflau cinci apartamente cu câte 7 odăi fiecare, şi câte 10 ferestre. La parter se afla o unitate comercială cu 14 încăperi, iluminate prin 19 ferestre.
Arhitectura acestei clădiri, este austeră, lipsită de decoraţie plastică, Se remarcă forma alungită a ferestrelor, grupate în ritm inegal, la apartamente, şi vitraliile mari, de formă pătrată ale magazinului.
Literul B. Este o clădire alungită, aliniată străzii Mihai Eminescu, care ocupa întreaga lăţime a parcelei, intrarea în curte efectuându-se prin două ganguri carosabile. În 1940 proprietatea imobiliară aparţinuse lui David Şvarţman.
Compoziţia faţadei acestei clădiri, ca şi a celei precedente, este determinată de repetarea în ritm de metru a golurilor de ferestre mari, cu panouri sub plitele de pervaz.
Integrarea arhitecturii acestor două clădiri s-a făcut prin simplificarea arhitecturii lor şi unificarea finisajului pereţilor exteriori. Paramentul parterului este cu o imitaţie a bosajelor orizontale, iar etajul este tencuit neted. Arhitectura acestor clădiri pare a fi omogenă şi prin lipsa ancadramentelor de la numeroasele ferestre de tip industrial şi prezenţa unei cornişe masive.
