Mihai Eminescu, 24

Vilă urbană

Mihai Eminescu, 24
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

A fost construită la începutul secolului al XX-lea. Proprietar în 1940 a fost atestat Iaroslavsky.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter cu planul unghiular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Faţada are cinci axe compoziţionale, dintre care patru sunt goluri de ferestre, şi una – golul uşii de intrare amplasată lateral, într-un rezalit.

Arhitectura casei este în stil modern, cu paramentul în zidărie aparentă, din piatră de calcar albă făţuită şi teracotă (cărămida de pe faţada principală acoperită cu vopsea roşie), aşezate în asize cu alternarea culorilor. Din piatră sunt cioplite şi detaliile arhitectonice din arsenalul stilului clasicist, realizate cu o înaltă calitate a lucrului de construcţie. Compoziţia faţadei principale este simetrică, cu două rezalite laterale, sub forma unor porticuri, dominate de frontoane diferite – al intrării în segment de cerc, şi porticul drept – dominat de un fronton triunghiular. Colţurile rezalitelor sunt accentuate prin pilaştri ordinului doric, care susţin partea superioară a peretelui, tratată ca un antablament, alcătuit din cornişă simplă şi o friză cu metope şi triglife. Frontoanele porticurilor se proiectează pe fundalul aticelor rezalitelor, care formează parapetul clădirii (elementele din metal au dispărut). Ferestrele rectangulare au ancadramente cu "urechiuşe" şi bolţarul central evidenţiat, cu nişe sub plita de pervaz. Golul în arc în plin cintru al uşii de intrare este conturat de o arhivoltă cu muluri, sprijinită pe imposturi-pilaştri.

În compoziţia arhitectonică a casei intră şi poarta de acces, cu pilonii şi arcul pasajului din piatră, în care se repetă procedeele artistice folosite la faţada casei.

Faţadă
Mihai Eminescu, 25Mihai Eminescu, 23 A,B