La licitaţia publică organizată de Duma urbană în 1871, consilierul de colegiu Ivan Mihailovici Kropovnitsky a achiziţionat un lot viran, cu o suprafaţă de 1265 stânjeni pătraţi, cuprins între străzile Buiucani (M. Cibotari), Reni (M. Kogălniceanu) şi Livezilor (A. Mateevici). În 1897 o parte a acestui sector, orientat spre strada Livezilor, cu o suprafaţă de 509 stânjeni pătraţi a fost cumpărată de Alexandru Pavlovici Leonard, care între anii 1898 şi 1902 a construit o vilă într-un parter. În 1903 era proprietatea Elisavetei Iakubovici. Până în 1940 casa a aparţinut lui S. Pincevsky.
Arhitectura este în spiritul retrospectivismului, cu stilizarea motivelor neoclasice.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, cu axa longitudinală orientată perpendicular la linia roşie a străzii. Planimetria a fost modificată în scopul ajustării la exigenţele unei instituţii cu funcţii sociale, în care scop a fost acceptată sistema de coridor central cu încăperile amplasate de o parte şi alta a culoarului central şi a fost construită o anexă la partea posterioară a clădirii.
Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătuită din cinci axe compoziţionale – patru de ferestre şi una de uşă, amplasată într-un rezalitul central, evidenţiat printr-un fronton triunghiular cu o fereastră circulară.
Paramentul este în zidărie aparentă, ulterior vopsită. Decoraţia plastică este abundentă, alcătuită din ancadramentele ferestrelor rectangulare, pilaştri cu bosaje, cornişă cu o friză din nişe cu imitarea unor ferestre de aerisire a podului, sub care se află un când de denticule.
