Datează din a II jumătate a secolului al XIX-lea. În 1940 proprietar este atestat Serebrinschi.
Este o clădire ridicată pe un plan în formă de careu, într-un parter, cu faţada principală aliniată la linia roşie a străzii. A fost concepută pentru o casă de raport cu două apartamente. Fiecare apartament are intrările separate, – câte una principală din stradă şi câte una secundară, din partea curţii.
Arhitectura casei urmează rigorile stilului rus, răspândit la începutul secolului al XX-lea. Faţada principală are o compoziţie simetrică, din opt axe, dintre care şase sunt ferestre şi două – uşi de intrare, amplasate lateral, în rezalite. Simetria faţadei este susţinută şi de prezenţa unui rezalit central cu două ferestre. Toate rezalitele au terminaţii în formă triunghiulară de pinion, conturat de o arcatură.
Paramentul casei este în zidărie aparentă, cu detaliile arhitectonice cioplite, cu includerea cărămizii roşii, drept accent decorativ. Casa este ridicată pe un soclu înalt, despărţit de pereţi printr-un cordon. Ferestrele sunt fără ancadramente, aflate într-o depresiune în arc segment de cerc, din cărămidă, dublată superior de o arcă similară, care uneşte câte două ferestre. Intrările în casă sunt rectangulare, dominate de nişe semicirculare, conturate de bolţari în pană, cu alternarea nuanţelor pietrei naturale.
