A fost construit în perioada interbelică, proprietar în 1940 a fost atestat preotul Stoika (Stoiakov).
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul unghiular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Arhitectura şi structura casei corespund stilului modern românesc, influenţată de structura casei populare şi stilul constructivist. Câte o odaie se află din trei părţi a holului central, izolate de bucătărie şi dependinţele sanitare, grupate în aripa faţadei posterioare a casei, cu o intrare secundară prin bucătărie. Confortul este susţinut şi de prezenţa terasei la faţada laterală, cu parapet din piatră (prefăcută într-o odaie)
Faţada este disimetrică, cu patru axe, trei de ferestre şi un gol de uşă, amplasat central-lateral. Simetria este încălcată de prezenţa a două ferestre înguste în partea dreaptă a faţadei şi o singură fereastră pătrată în partea stângă, echilibrul fiind restabilit de proporţiile acestora. Ferestrele formează un registru orizontal, cu plitele de pervaz alungite, cuprinzând de o parte şi alta a ferestrelor porţiuni de zidărie cu factura din striuri orizontale. Accesul în casă, printr-o logie, este scos în evidenţă de un rezalit în trepte, continuând vertical în parapetul clădirii, soluţie susţinută lateral de lesenele alungite, cu aceleiaşi caracteristice decorative. Paramentul este din piatră tăiată, tencuit subţire cu păstrarea culorii naturale a cimentului. Suprafeţele plane sunt combinate cu panouri din pietricele, cu factură aspră şi fracţie mică, introduce ca o friză în partea superioară a faţadei.
Casa are un acoperiş piramidal jos, ascuns după parapetul opac din piatră, care subliniază dominarea elementelor orizontale în compoziţia faţadelor.