Proprietarul originar nu este cunoscut, în 1940 aparţinea lui Iosif Garagaci. A suferit în timpul celei de a doua conflagraţie mondială, fiind reconstruit în 1956 cu păstrarea parametrilor dimensionali şi a decorului original.
Este o clădire în două etaje, asemănătoare clădirii vecine (nr.57). Are planul patrulater, alungit, construit pe liniai roşie a străzii, parte componentă a frontului compact format perimetral. Clădirea ocupă toată lăţimea parcelei proprietăţii imobiliare, cu un gang carosabil pentru intrarea în curte. Intrările în apartamente sunt din partea curţii interioare, dotate cu balcoane orientate spre strada Columna, amplasate simetric în cele trei rezalite ale faţadei – central şi două la mijlocul aripilor laterale.
Faţada are 16 axe de goluri, cu gangul carosabil, azi construit, înlocuit cu două ferestre după exemplul etajului, amplasat în axa de simetrie, căruia, la etaj îi corespunde o compoziţie din două ferestre.
Faţada are paramentul în piatră aparentă, din care sunt executate şi detaliile decorului plastic. Parterul este în bosaje, care trec în bolţari deasupra ferestrelor rectangulare şi asupra golului în segment de cerc rămas de la gangul de intrare. Peretele etajului este neted, divizat de pilaştri amplasaţi în plinurile dintre compoziţiile din trei ferestre, cu canelure la colţurile clădirii şi în bosaje lângă balcoane, evidenţiate de uşile de aici în arc. Deasupra gangului carosabil a fost plasată o compoziţie din două ferestre în arc, cu arhivolte late şi o impostă sub forma coloanei ordinului doric. Nivelurile sunt despărţite printr-o friză din postamentele pilaştrilor, în partea de sus pereţii – sunt finisaţi printr-o cornişă cu o friză din golurile de o formă complexă pentru aerisire a podului. Îngrădirea din metal forjat, evazată curbliniu în partea inferioară, s-a păstrat doar la un balcăn.
