Până în anul 1858 a aparţinut consilierului de curte Pantelimon Mihailov, iar apoi până în 1878 a fost proprietatea nobilului Vasilii Lazo. Anume în această perioadă a fost construit conacul urban, posibil după proiectul lui A.I. Bernardazzi. Proprietari, după moartea tatălui, devin fiicele acestuia, Elisaveta Lazo-Chilevici şi Olga Lazo-Gafenco.
Din 1908 până în 1911 clădirea era arendată de şcoala urbană nr.1, în care erau instruiţi cca 80 de băieţi. În perioada interbelici, până în 1940 a aparţinut Rozaliei Muraciov.
Conacul, amplasat la colţul cartierului, constă din câteva edificii – casa principală, remiza pentru trăsuri, grajdul pentru cai, saraiul pentru fân, ovăz şi orz, voliera pentru păsări şi o grădină, izolată de actualul bulevard Columna printr-o incintă de piatră.
Literul A. Casa, cu plan patrulater, este aliniată la liniile roşii ale străzilor Maria Cibotari şi bulevardul Columna. Este construită într-un etaj, în partea căderii reliefului, în direcţia curţii interioare, a apărut un demisol, amenajat pentru locuire. Parterul are o compoziţie asimetrică, cu intrarea de onoare amplasată într-un rezalit lateral. Holul intrării era luminat de terasa laterală, prin care casa era deschisă spre grădină. Camerele sunt amplasate în anfiladă circulară. Parterul avea 10 odăi, de mari dimensiuni, din care făceau parte cabinetul, salonul, despărţit în două părţi inegale de o arcadă (azi dispărută), sufrageria şi alte încăperi orientate spre curte. Clădirea avea la faţada posterioară o galerie, care a fost închisă cu zidărie în perioada postbelică.
Faţadele imobilului au o arhitectură eclectică, cu elemente renascentiste. Faţada orientată spre bulevardul Columna are o compoziţie simetrică, cu două rezalite, la care a fost alipit porticul intrării cu un gol în arc în plin cintru, încununat de un fronton triunghiular, pe fundalul unui atic. Ferestrele sunt de două forme, în partea centrală a faţadei – rectangulare, încununate cu frontoane în segment de cerc şi, în rezalitele laterale – mai înalte, cu partea superioară în arc, încununate cu frontoane triunghiulare cu volute laterale, sprijinite pe pilaştri îngemănaţi. În intervalul dintre pilaştri erau rezervate firide pentru plasarea statuilor.
Zidul de incintă, care despărţea grădina de stradă, are o compoziţie simetrică, cu o decoraţie plastică arhitecturală care imită un perete de clădire.
Literul B. Corpul de casă cu remiza, este aliniat străzii Sfatul Ţării. Are un plan longitudinal, cu încăperile dispuse în paralel. Faţada orientată spre stradă are o compoziţie simetrică, cu două frontoane triunghiulare.
Imobilului i-au fost aplicate modificări regretabile. A fost răşluit decorul în stuc originar al interioarelor. Faţada laterală conţine fragmente lucrate extrem de brutal, ce este în disonanţă cu arhitectura clădirii.
