Datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (datarea cu începutul secolului al XX-lea este contestată. Proprietari au fost atestaţi în 1940 Maria Teseliscaia, Maria Bujor, Tulcinschi şi Stepanca Hniliţă-Hnicilova.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter pe un demisol înalt, cu planul rectangular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Faţada este simetrică, cu şase axe, toate goluri de ferestre. Partea centrală cu două ferestre este mărginită de lesene, care ca şi la colţurile clădirii, susţin partea superioară a faţadei, tratată ca un antablament dintr-o friză şi o cornişă. În friza netedă, deasupra fiecărei ferestre, se aflau ferestruie mici de aerisire, astăzi astupate cu zidărie. Intrarea are loc prin faţada laterală şi posterioară, unde se află o galerie în două niveluri.
