La această adresă se află două imobile, care cândva erau separate.
Liter A. Primele informaţii documentare sunt din 1844, când proprietar era Ivan Vasilievici Krâmskii. În 1851 el a obţinut o adeverinţă, că a construit o casă într-un etaj, după proiectul confirmat de Comitetul de construcţii Chişinău-Ismail în iunie 1843. În octombrie 1855 I. Krâmskii a dăruit această casă mănăstirii Hârbovăţ, care l-a avut în proprietate, cel puţin, până în 1903.
A fost modificată total: înălţată cu un etaj, mărite golurile uşii şi ferestrelor. A pierdut valoarea de monument.
Liter B. Primele informaţii documentare sunt din 1858, când proprietar era subcolonelul Mihail Şciokin. La sfârşitul anilor 80 ai secolului al XIX-lea, o parte a acestei proprietăţi a fost achiziţionată de avocatul Eugeniu Keningşanţ, care demolează vechile construcţii şi pe acel loc construieşte două case – una în două etaje şi alta, într-un parter ridicat pe un demisol, ce se confirmă prin iniţialele proprietarului, aflate în frontonul casei cu două etaje şi pe lemnul intrării principale. La începutul secolului al XX-lea, a fost deteriorată în anii celui de al doilea război mondial şi refăcută postbelic. Arhitectura este în spirit eclectic cu reminiscenţe baroce.
Este o casă în două etaje, construită pe linia roşie a străzii. Faţada cu trei axe, are o compoziţie asimetrică, cu un rezalit lateral, prin care are loc intrarea în clădire, dominat de balconul etajului, flancat de două semicoloane cu aspect de portic, încununat de un fronton în segment de cerc. Paramentul parterului este în bosaje orizontale, etului – neted, pe fundalul căruia contrastează detaliile arhitectonice – semicolanele corintice, ancadramentele ferestrelor dominate de cornişe, friza şi cornişa cu denticule.
