A fost construită în zidită la 1891, în spiritul stilizărilor istorice, în baza arhitecturii medievale greceşti, arhitect A.I. Bernardazzi.
Fosta capelă a comunităţii greceşti, ctitoria fraţilor Ivan şi Victor Sinadino. A fost apreciată în presa vremii drept una din cele mai valoroase creaţii artistice de acest gen din anii respectivi din Imperiul Rus. Evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia, patria istorică a comanditarilor chişinăueni.
Planul în formă de cruce cu ramurile egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest – clopotniţa. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spaţiul central, şi prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornişele în "volane", repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră şi includerea cărămizii roşii în decorul faţadelor. Spaţiul interior este compus dintr-o sală cruciformă în plan, supraînălţată de turla masivă, susţinută prin intersecţia a patru arcuri, soluţie de origine armenească. Golurile ferestrelor sunt împărţite în trei arcade prin menouri de piatră, ce amintesc aceiaşi sursă de inspiraţie ce-a fost utilizată la crearea formelor exterioare.
Clădirea se distinge prin unitatea stilistică a bisericii şi clopotniţei, cizelarea detaliilor şi elementelor construcţiei, utilizarea savantă a materialului de construcţie. Graţie căptuşirii originale a zidăriei, organizată în asize orizontale – două de pietre de nuanţe deschise şi unul de nuanţă întunecată, faţadele sunt pitoreşti. S-au păstra elementele de ameranjare a terenului – gardul compus din grilaje din fier forjat, ridicate pe soclu din piatră, izolate între ele de tumbe acoperite în două pante, decorate cu capete de lei.
