A fost construită la începutul secolului al XX-lea pentru regina Serbiei, originară din Chişănău, Natalia Obrenovici, născută Cheşco, de către negustorul primei categorii din Chişinău Pronin. În anii interbelici a fost sediul Fundaţiei Regale, în care s-a aflat sediul Institutului Român de Sociologie, filiala din basarabia.
Vila era compusă dintr-un palat cu două etaje şi terase, amplasat în mijlocul unei grădini, pe locul ocupat de Propileele intrării în parcul Morilor. Casa a fost distrusă în timpul celui de al doilea război mondial, păstrându-se două edificii din componenţa vilei.
Liter A. Este o casă construită într-un parter, ridicată pe un plan rectangular cu rezalite, amplasată cu o retragere de la linia roşie a străzii. Faţada principală, orientată spre stradă, are o compoziţie simetrică, cu trei rezalite; faţada laterală, cu o compoziţie simetrică, conţine intrarea de onoare, amplasată central. Clădirea este acoperită cu un acoperiş în pante, cu formarea unor frontoane deasupra rezalitelor. Paramentul faţadelor este în zidărie aparentă, o combinaţie de piatră cioplită şi spartă, de două nuanţe. Efectul artistic este obţinut graţie contrastului puternic dintre detaliile arhitectonice, executate din piatră şlefuită de nuanţe deschise şi fundalul pereţilor, executat din piatră spartă de factură aspră şi fracţie mică, de nuanţe întunecate. Detaliile sunt specifice stilului eclectic cu reminiscenţe ale clasicismului şi influenţa modernului.
Liter B. Este un mic corp de casă, amplasat în adâncul parcelei, ridicat într-un parter pe un plan rectangular cu rezalit central. Faţada conţinea cinci axe, patru de goluri de ferestre şi un gol de uşă, amplasat central, în rezalit. Arhitectura faţadei a fost soluţionată eclectic, cu dominarea formelor mauritane, dintre care se evidenţiază portalul plat al intrării, cu golul în arc ogival, încadrat într-un chenar adâncit. Clădirea este construită din cărămidă şi piatră albă, ultima folosită la detalii: ancadramente, piloni, lesene, creneluri.
