A fost construită în 1892 după proiectul arhitectului A.I. Bernardazzi. Este un valoros monument de arhitectură industrială, realizat în stil eclectic. În timpul seismelor a fost deteriorat, fiind reconstruit după imaginile de epocă în anii 1980–1983, dar cu excepţia foişorului de foc din partea superioară, construit iniţial din lemn, formele cărui au fost repetate în piatră.
Planul turnului este hexagonal alungit, construit la colţul cartierului mărginit de străzile Mateevici şi Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, cu intrarea soluţionată dinspre aceasta din urmă. Pereţii sunt din piatră de calcar tăiată, cu includerea unor rânduri de cărămidă. Grosimea zidurilor variază de la 2 m la parter până la 0,6 m la foişor, înălţimea până la cornişă este de 22 m. Clădirea este divizată în şase registre: soclul, trei niveluri despărţite prin cornişe, platforma cu cornişele proeminente, şi volumul foişorului. Partea inferioară a turnului este vizual întărită prin acordarea unui profil înclinat soclului, asemănător glasisului turnurilor medievale. Primul registru al turnului este construit, în tradiţie bizantină, din piatră de calcar şi cărămidă arsă, prin alternarea asizelor, obţinându-se un efect artistic, specific manierei arhitectului. Restul registrelor sunt construite din piatră, în asize, alternându-se două in nuanţe ale pietrelor, în spiritul arhitecturii otomane. Registrele, sub forma unor etaje, sunt iluminate din goluri de ferestre cu partea superioară în arc din bolţari de piatră, şi nişe cu aceleaşi caracteristici, la ultimul nivel, bolţarii fiind aşezaţi alternativ după două nuanţe, în spiritul aceleiaşi arhitecturi orientale. Platforma de observaţie, pe care se află foişorul de foc, este susţinut de console masive, mărginită de un parapet din piatră. Foişorul de foc are pereţii penetraţi de goluri mari cu geamuri, despărţite de piloni de piatră, pe care se sprijină acoperişul ci streşini largi, care acoperă întreaga platformă. În interiorul castelului s-a păstrat scara metalică, fabricată la uzina din Chişinău a lui Serbov-Sîrbu.
Astăzi este sediul muzeului oraşului.
